Nevoile pacientului oncologic

Updated: Jan 21, 2019


Stand la coada pentru a obtine o simpla adeverinta medicala, am inceput sa fac introspectie si sa ma gandesc la toti pacientii cu care interactionez zi de zi la clinica. Pana acum, am cunoscut sute de pacienti oncologici care afisau diverse forme de cancer, perspective, stiluri de viata, forme de atasament, credinte, ganduri si comportamente. Cu fiecare pacient, aleg o anumita abordare psihoterapeutica, in functie de varsta, interese si alte variabile. Un lucru e cert: fiecare pacient reuseste sa ma impresioneze intr-un anumit fel. De exemplu, sunt multi pacienti haiosi cu care zambesc si mai mult, rad cu lacrimi. Cu altii, am tendinta sa discut lucruri foarte serioase, despre studiile de specialitate privind psiho-oncologia. Iar cu cei care afiseaza criterii de depresie, anxietate si alte tulburari psihologice, am tendinta sa despic firul in patru si sa le ofer sprijinul meu 100%.


Poate uneori ma implic prea mult si depasesc bariera profesionala insa in momentele acelea, las la o parte ratiunea si permit sufletului sa-si faca de cap. O mangaiere, un zambet sincer, o pauza mai lunga…toate acestea pot face mult mai mult decat o fraza in care se impletesc diferite concepte de psihoterapie.


Punandu-ma in locul lor, realizez ca mi-ar fi extrem de dificil sa trec prin ce trec ei: probe, biopsii, operatii, efecte secundare si altele. Nu stiu daca eu as fi capabila de asa ceva…Ii admir extrem de mult pentru asta si ii felicit. Mai nou, am inceput sa le transmit si lor ideea aceasta. Si am observat lacrimi din partea lor cand aud asa ceva. Au mare nevoie sa auda asta! Nu de mila, ci de compasiune, de cuvinte calde si sincere, de admiratie pentru tot drumul pe care il parcurg in aceasta directie.


Avem nevoie sa stim ca nu suntem singuri in momentele de cumpana.


Avem nevoie sa ne descarcam emotional, sa plangem, sa urlam, sa fim speriati.

Avem nevoie sa fim intelesi pe deplin in acest capitol al vietii noastre.


Avem nevoie de solitudine. De timp sa ne gandim la noi (mai mult).


Avem nevoie de hrana vie, de exercitii fizice, de meditatie, de rugaciune.


Avem nevoie de primavara. De soare, de ciripit de pasari, de zambete de copii.